luni, 10 decembrie 2012

CUM E SĂ FII FEMEIE?



Întâmplarea a făcut ca imediat după cartea lui Carmen Muşat- Coman, să o citesc pe cea a lui alex ştefănescu, cum e să fii femeie? – dialog cu lia faur ( Am reprodus ortografia copertei. N-am înţeles de ce au acceptat să li se scrie pe coperta numele cu litere mici? Aşa faci când vrei să-l scazi în importanţă pe cineva sau să-ţi dovedeşti dispreţul pentru el; imediat după Revoluţie, numele lui Ceauşescu era scris numai cu „c” mic; n-am înţeles nici de ce numele  Liei Faur este scris cu litere  mai mici decât cel al lui Alex Ştefănescu?) Spre deosebire de autoarea cărţii „Cum s-a făcut de am rămas la cratiţă”, o feministă militantă,  Lia Faur, care a dus greul cărţii,  e o anti-feministă. Ea declară: Nu vreau să fiu egală cu bărbatul, imaginea mea ar avea, poate, de suferit. Deşi nu răspunde clar la întrebarea repetată a lui Alex Ştefănescu: Dacă Dumnezeu ar întoarce timpul înapoi, până înainte de naşterea ta, şi te-ar întreba ce vrei să fii, femeie sau bărbat, ce i-ai răspunde?, din interviu rezultă că, una peste alta,  Lia Faur este mulţumită cu statutul ei de femeie. De altfel, la un moment dat chiar declară: E, fără îndoială, un noroc să fii femeie, poate şi pentru că trupul femeii este supus mereu la probe, biciuit, studiat, scrutat în taină sau de-a dreptul, mângâiat, dorit sau adorat.
Când am terminat de citit cartea m-am întrebat dacă a fi femeie înseamnă doar ceea ce a spus Lia Faur? Categoric nu. Ea a spus ce înseamnă să fii Lia Faur, o femeie tânără, inteligentă, cultă şi frumoasă pe deasupra (rezultă asta şi din ce spune despre ea, dar i-am văzut  şi imaginea pe Internet). Ca să afli cum e să fii femeie, în general, ar trebui să intervievezi câteva sute de femei de condiţii sociale şi vârste diferite şi pe baza răspunsurilor lor să încerci o concluzie.
M-am mai întrebat - ceea ce de fapt s-a întrebat la un moment dat şi Lia Faur - cum de Alex Ştefănescu n-a aflat răspunsurile la întrebările pe care i le-a pus ei, de la mama, bunica, sora sau soţia sa? Părerea mea este că le-a aflat, că le ştia şi că, de fapt, pe el nu l-a interesat cum e să fii femeie, în general, ci cum e să fii Lia Faur.
E interesant să fii Lia Faur! Mi-a plăcut lipsa ei de inhibiţie şi răspunsurile ei care mi s-au părut sincere. Meritul lui Alex Ştefănescu a fost să pună întrebări interesante, unele de-a dreptul incomode şi să le însoţească de câteva istorioare interesante, povestite cu talentul lui cunoscut.  Redau, integral sau parţial, câteva din întrebările lui mai deosebite:
·         Ce bărbaţi sunt neutri din punct de vedere sexual pentru tine? Cei prea tineri? Cei prea bătrâni? (aici probabil că Alex Ştefănescu s-a gândit la el) Cei bolnavi? Cei urâţi? Cei proşti? Cei insignifianţi din punct de vedere social?
·         Pe vremea când erai încă un copil, cum îţi imaginai sexul bărbatului, sexul propriu-zis?
·         Dintr-o carte a ei (Claudia Golea n.n.) mi-a rămas totuşi în minte o mărturisire, în legătură cu actul sexual, pe care aş vrea s-o comentezi. Ea spune că nu înţelege ce plăcere pot găsi bărbaţii introducând ceva în cineva, când adevărata plăcere constă, dimpotrivă, în a primi ceva înăuntrul tău.
·         Nu te simţi înjosită când trebuie să-ţi desfaci picioarele în faţa ginecologului?
Nu redau, nici barem în rezumat, răspunsurile Liei Faur. Vă asigur însă că sunt interesante şi că merită să citiţi cartea ca să le aflaţi.

2 comentarii:

maskirovka spunea...

mai mult ca sigur că la cartea asta a fost și distracție multă, este comercială, se vinde bine, femeile și pielea dezgolită sunt pâini calde, au miros plăcut și hrănesc, așa și cartea, dacă alex scria cu o femeie de 70 de ani... cum credeți că era, cât despre frumusețe femeile au alte păreri, dacă vrei să pierzi timpul în tren e bună de citit.

Artemiu Vanca spunea...

Cartea este serioasă, fără pic de vulgaritate şi cu certe valenţe literare. Citirea ei nu este, nici pe departe, pierdere de timp.

Trimiteți un comentariu