Setea de veşnicie
Îmi este atât de dor, să pot să mor…
acestei lumi în care nu mai ştiu ce sunt:
actor sau spectator.
Să mor… ispitelor şi păcatelor care mă dor,
iar mai apoi, încet sau uşor
să mă - nfior,
la gândul că Dumnezeu nu-i numai în nor
ci este-n sufletul meu nemuritor.
Doamne! eu am să spun tuturor
că Tu, îi aştepţi
pe toţi răbdător
însă… nu afară-n pridvor,
ci acolo-n lăuntrul
sufletelor lor.
Că îi aştepţi cu dragoste şi cu dor
ca să te faci Povăţuitor
către meleagul Împărăţiei Cerurilor.
Stau uneori şi mă-ntreb gânditor:
Cum Doamne de nu ne dor, plăcerile păcatelor
care ne prind în jocul lor,
atât de năprasnic, primejdios şi-ameţitor?
Şi-apoi încet nesimţitor
cu glas mieros-îmbietor,
ne-atrag pe toți atât de uşor
acolo jos în lumea lor,
a umbrelor şi-a tânguirilor.
Cuprins de-a morţii spaimă şi fior
Încep să strig către Dumnezeu rugător:
Doamne! Tu ştii că nu-i deloc uşor
să poţi ieşi biruitor,
din lupta vieţii-n care mor
cumplit de mulţi, dar mai ales cei ce nu vor
să creadă şi să ceară … al Tău ajutor.
……………………………………………………
Când însă ziua va veni să mor
aşa… ca orice muritor,
Tu Doamne să-l laşi …pe îngerul meu păzitor
care mi-a fost toată viaţa, în primejdii
apărător
să-mi fie alăturea în zbor…
ca să nu fiu singur,
când vin la Tine Doamne, pe-atunci…Judecător.
Pr. Câmpean
Augustin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu